Azi am intrat pe blog, dupa saptamani intregi de absenta. Mi-am privit ultimul post si am vazut 1 comentariu. myhay08... Mihai.
Mihai a murit...
Incerc sa-mi repet incontinuu, ca sa ajung sa fiu constienta de asta. Pentru ca nu cred. Pentru ca stiu ca niciodata nu o sa cred.
Intr-o noapte, chinuita de insomnii, mi-am zis : "Mihai e mort..."
Nu-ntelegeam. Puteam spune: "Mihai e indragostit.", as fi crezut, as fi inteles. As fi putut spune, "Mihai e fericit.". Si asta as fi inteles... Dar...
Dar nu pot accepta o idee pe care nu o inteleg, pe care nu vreau sa o inteleg.
Mi-l amintesc pe omul acela mare, mereu linistit, mereu entuziasmat. Vorbind mult, mirosind frumos. Mi-l amintesc ca pe un bun prieten ce te ajuta mereu. Ca pe un om incredibil de rational.
Il vad ca fiind omul cu halat din piesa de teatru... Ca fiind cel care ne-a ajutat cand am dat examen din Altfel.
Si stiu...
N-o sa te uitam niciodata, Mihai!
