Am încetat să cred în gălăgie, în aglomeraţie, în zilele petrecute aiurea. Am încetat să cred în minuni şi-n şansă. Am încetat să mai cred în copilărie şi-n bucuria de a trăi.
Totodată, am încetat să cred în Dumnezeu fără să-mi dau seama că l-aş putea înlocui cu bunătatea oamenilor - am încetat să mai cred şi-n asta (la un moment dat, eram atât de paranoică încât găseam câte un motiv ascuns în fiece gest).
Dar, în primul rând, am încetat să mai cred că sunt un om bun.
